Știu că am lipsit cu postările din nou, dar zilele acestea vă voi prezenta
alte trei părți din această călătorie care mie mi-a schimbat viața și felul de
a gândii.
Deoarece eram minori, deci ne aflam sub tutela părinților, înainte de a
începe activitățile s-a hotărât o ședință cu părinții pentru a li se oferii
toate detaliile legate de proiect și pentru ca aceștia să își poată exprima
acordul cu privire la participarea noastră în proiect. Implicarea în
proiect nu însemna doar plecarea noastră într-o altă țară ci și faptul că în
următorul an ne vom asuma răspunderea ca și gazde ale elevilor din cadrul
schimbului de experiență.
Tot atunci părinților li s-a precizat că noi vom locui în familiile copiilor
turci, deci cam peste aproximativ un an și noi vom fi obligați să îi luăm pe
aceștia la noi acasă. Ideea mi s-a părut una fantastică pentru că este mult mai
ușor să aflii ceva despre o persoană sau despre o civilizație locuind în cadrul
unei familii decât dacă doar te întâlnești cu el câteva ore.
Următoarea ședință a fost una de informare, fiecare
dintre noi a căutat informații despre orașul în care urma să mergem, Samsun, și
am realizat o prezentare completă a acestuia. A fost un prilej pentru a afla
atât locul în care este situate, cât și puțină istorie dar și ce preparate
tradiționale se servesc acolo.
În cadrul acestei întâlniri am avut ocazia să aflăm
foarte multe lucruri despre Mustafa Kemal Pașa persoana care a început Războiul
de Independență și prin faptele sale a dus la eliberarea poporului turc. Am observat
însă cu tristețe că foarte puține site-uri reușesc să aducă în atenția
publicului acest oraș frumos. Cred că tocmai aceste lucruri au reușit să ne
facă din ce în ce mai curioși și să ne dorim să plecăm cât mai repede, dar mai
era mult timp până la plecarea noastră.
Etichete: articole, Colegiul National Economic Gheorghe Chitu Craiova, personal, Schimb de elevi Turcia